Redusă la esență

În ciuda aparentei sale frivolități, garderoba poate fi o astfel de structură personală. Obiceiurile legate de haine sunt asociate cu respectul și exprimarea de sine. Pe de altă parte, actul cumpărării poate fi un mecanism, adesea compulsiv, de a face față unor sentimente de inadecvare, anxietate sau depresie. Și chiar dacă nu ajungem la aceste extreme, multora dintre noi ne e greu să rămânem echilibrați într-un ecosistem complex de branduri și algoritmi, care ne împinge mereu spre consum. A decide în mod conștient cât din resursele noastre mentale și materiale dedicăm propriei garderobe este, în cele din urmă, o formă de expresie a libertății interioare. Un studiu academic recent aduce mai multă claritate asupra acestui proces.

Cei care participă la o Ceremonie Japoneză a Ceaiului remarcă adesea efectul său liniștitor. Cunoscută sub numele de chanoyu sau Calea Ceaiului, această practică a preparării și savurării unui bol de matcha presupune concentrarea atenției pe momentul prezent și pe detaliile senzoriale, având trăsături comune cu meditația. Desfășurarea ceremoniei implică o succesiune complexă de ritualuri care, la prima vedere, par constrângătoare – e nevoie de ani pentru a ajunge să le stăpânești. Însă, așa cum mărturisește Mana Iwata, o practicantă a acestei tradiții, „în timp ce corpul urmează rânduiala, mintea își găsește, în liniște, pacea”.

Există o tendință psihologică prin care răspunsurile noastre emoționale și senzoriale la o anumită experiență, plăcută sau neplăcută, devin tot mai puțin intense în urma expunerii repetate la același stimul. Se numește adaptare hedonică și explică motivul pentru care reușim să ne bucurăm mai mult de o experiență, dacă am avut acces limitat la ea în trecutul recent.

Se presupune în general că mai multe opțiuni înseamnă mai multă libertate și, deci, mai mult bine. Însă Barry Schwartz – cum pesemne că știi – a constatat contrariul: cu cât numărul de opțiuni crește, cu atât satisfacția privind decizia luată scade. Paradoxul alegerii, i-a spus el. Pe de altă parte, Baumeister și Tierney au arătat, câțiva ani mai târziu, că fiecare dintre noi dispune de o cantitate finită de energie mentală pentru luarea deciziilor și că, prin urmare, o abundență de alternative conduce la oboseală decizională. Altfel spus, prea multe opțiuni generează epuizare, dar și regret sporit – care, în mod ironic, apare indiferent de rezultatul alegerii făcute. Așadar, nu-i de mirare că ideea de a cultiva minimalismul pentru a ne amplifica starea de bine stârnește tot mai mult interes în societatea occidentală.

Profund conectat la tradițiile Zen și budiste, minimalismul japonez propune o formă de exprimare creativă redusă la esență – o limitare la ceea ce ne este cu adevărat necesar, făcând astfel loc introspecției și clarității. Materialele, durabilitatea și grija pentru obiectele pe care le deținem sunt elemente centrale ale filosofiei.

Cu rădăcini în cultura japoneză, dar și în cea scandinavă, această viziune a căpătat ecou în mișcarea less is more și a pătruns treptat în diferite sfere ale vieții noastre. În modă, a condus la apariția garderobei capsulă. Susie Faux, proprietara magazinului Wardrobe din West London, este cea care a consacrat termenul în anii ’70. O garderobă capsulă presupune un număr redus de piese vestimentare, definite prin calitate, caracter atemporal și simplitate. Și mai ales atent alese, pentru a fi în armonie cu stilul de viață și preferințele personale.

Ca să-i înțeleagă impactul psihologic, dr. Aurore Bardey de la Burgundy School of Business, împreună cu cercetători de la London College of Fashion și Universitatea din Borås (Suedia), au realizat un experiment de trei săptămâni, timp în care 10 participante au trăit pentru prima oară cu o garderobă minimalistă. Cercetătorii le-au evaluat procesele cognitive, schimbarea comportamentală și starea de bine. Rezultatele studiului au fost publicate în februarie 2021, sub titlul Finding yourself in your wardrobe: An exploratory study of lived experiences with a capsule wardrobe. Îi sunt recunoscătoare doamnei dr. Bardey pentru amabilitatea de a-mi fi pus la dispoziție studiul integral.

După cum probabil ai intuit, cele mai multe dintre participante au resimțit, pe parcursul celor trei săptămâni, un nivel mai scăzut de stres și mai multă claritate în ce privește obiceiurile legate de haine. Pe lângă satisfacția de a avea o garderobă organizată și armonioasă, ele au câștigat timp – pentru că făceau alegeri vestimentare mai ușor și cu mai multă relaxare.

„Aveam o evidență mult mai exactă a ceea ce dețineam – povestește una dintre ele – a modului în care puteam asorta piesele, și o percepție generală a ce simțeam față de fiecare. Aș spune: haos înainte și claritate după. Știu că-i un clișeu, dar așa simt.”

Experiența le-a amplificat atât creativitatea, cât și încrederea. S-au conectat mai profund cu stilul personal, ajungând astfel să se bucure mai mult de el – și să se detașeze, într-o oarecare măsură, de presiunea socială legată de modă.

Înainte de acest studiu, participantele defineau moda sustenabilă prin materiale sustenabile (ca de pildă bumbacul organic) și prin cumpărături second-hand, însă perspectiva lor s-a nuanțat pe parcurs. Odată ce-au realizat cât de mare e cantitatea de haine pe care o dețin, au ajuns să privească diferit teme precum reciclarea, supraconsumul, supraproducția și comportamentul sustenabil. În urma experienței, toate participantele au ajuns să aprecieze mai mult calitatea și longevitatea produselor: un comportament responsabil – consideră ele acum – presupune să cumpărăm mai puțin, dar mai bun, și să avem grijă de lucrurile noastre.

„Să mă cunosc mai bine, să cumpăr haine care mi se potrivesc mai bine… Nu pot să nu consum – spune una dintre participante – dar pot consuma într-un fel moderat și conștient, care să fie aliniat cu mine ca persoană. Ar trebui să existe o limită pentru cantitatea de risipă pe care o poate produce o persoană. Dacă știi ce-ți place, nu vei risipi la fel de mult…”

Așa cum subliniază chiar autorii, pentru a aprofunda aceste constatări, sunt necesare mai multe studii, făcute pe un eșantion mai larg de populație și pe o durată mai lungă. Însă prima evaluare academică a fenomenului garderobei capsulă ne deschide o perspectivă frumoasă:

Acesta este un ghid inspirat de cel pus la dispoziția participantelor la studiu și de propria mea experiență cu garderoba minimalistă:

Alege un număr: Garderoba ta capsulă ar trebui să conțină un număr limitat de articole – autorii studiului recomandă între 35 și 55 de piese. Asta include îmbrăcăminte, încălțăminte, genți și alte accesorii (ochelari de soare, eșarfe, mănuși, bijuterii etc.). Sunt excluse hainele de sport, lenjeria intimă și pijamalele. Alege un număr care se potrivește cu stilul tău de viață și care ți se pare realist, dar care să te și provoace. Dacă întâmpini dificultăți în a selecta piesele, poți urma pașii de mai jos.

Golește-ți dulapul: Acest proces începe cu o reorganizare completă a dulapului. Scoate totul afară, inclusiv accesoriile. S-ar putea să pară copleșitor – un fundal sonor energizant ajută.

Îmbracă fiecare piesă: Probează tot și împarte-le în trei categorii diferite: da, nu, poate. Alege cu grijă ce păstrezi și ce nu. Pentru o perspectivă cât mai obiectivă, fotografiază-te, dacă poți, în fiecare piesă.

Categoria „da”: Sunt acele piese care îți aduc bucurie și care reflectă stilul tău din acest moment. Atunci când le porți, te simți complet în largul tău. Se potrivesc în această etapă a vieții tale, sunt funcționale și se combină ușor cu alte articole din garderobă – o limitare a numărului de culori te va ajuta în acest sens.

Categoria „nu”: Acestea sunt piesele care pur și simplu nu funcționează. Fie nu ți se potrivesc ca mărime, fie nu se mai potrivesc cu stilul tău sau cu modul tău de viață actual. Donează aceste piese, fă schimb cu prietenii sau vinde-le (există platforme online dedicate). Nu ezita să renunți la ele.

Categoria „poate”: Acestea sunt piesele de care nu ești sigur(ă). Fie sunt articole în care ai investit și de care nu ești pregătit(ă) să te desparți, fie au valoare sentimentală, fie sunt pentru un alt anotimp. Depozitează-le separat.

Umple dulapul cu categoria „da”: Bucură-te de toate piesele pe care le îndrăgești cu adevărat. Organizează-ți dulapul și începe să creezi ținute cu aceste piese.

Cumpără conștient: Îngrijește-ți garderoba și cumpără o piesă nouă doar atunci când una veche s-a uzat sau când simți că o nevoie reală nu este acoperită (fie de piesele din dulap, fie de una dintre cele puse la păstrare).

Reevaluează: Încearcă să revezi, la schimbarea anotimpurilor, toate piesele puse deoparte. Foarte probabil, între timp vei avea mai multă claritate în ce le privește.